In sfarsit, a iesit si soarele; mai impiedicat, sfios si pe jumatate ascuns intre nori. Atmosfera incepe sa se incalzeasca. Macar ultima parte este in sincron cu nervii mei incinsi. Primul zambet silabisit a fost ieri. Zi care in ochii mei merita o nota de cel putin 9, umbrita doar de o iminenta migrena. Ar fi fost mai buna daca as fi putut fi eu in locul baietelului din poza sau daca ma umbrea pe alocuri pata de azur. Dar ma declar multumita de cum au inceput ostilitatile primaverii!!
Cu ceva timp in urma va prezentam cateva dintre deliciile pe care manutele mele au avut bunul simt sa le creeze. Acuma veni timpul altor delicii sa vada lumina monitoarelor. Pentru ca bucataria mea nu este o simpla parte a apartamentului, ci mie chiar imi place sa petrec timpul acolo gatind si nu facandu-mi unghiile; am mai produs si alte incantari decat supra-saturatii cartofi prajiti. In cadrul unui proces de evaluare si decizie am ajuns la unele retete (pe care le-am si schimbat pe parcurs pt ca ma simteam in chefuri creative). Asadar, va prezint pe cele de mai jos cu precizarea ca unele nu au mai apucat sa fie binecuvantate de blitz pentru ca furculitele si lingurile loveau cadentat masa si a trebuit sa ma supun instinctului matern de a hrani pe cei ce plang.
Si am pastrat cele mai bune la final!!
Am revenit, cu si mai putine forte dupa un inceput de martie invalurit in negru. Resursele mele au fost cam limitate, dar rabdarea mea se pare ca a fost mai multa decat orice impediment din afara.
Viata noastra este o insumare a clipelor si momentelor petrecute alaturi de ceilalti. Sunt clipe pe care nu vrei sa le uiti, altele in decursul carora toate principiile tale sunt spulberate dintr-o singura miscare de catre altcineva. Dar sunt si clipe in care ratiunea si logica fac loc furiei iminente.
In fata ochilor mi se deruleaza momentele in care zambetul mare de pe fata mea iti lumina privirea.
