Minunea vietii mele s-a petrecut cu ceva timp in urma. Inca nu m-am desprins de ea si inca imi umple inima si viata de bucurii. Nu are sens sa urmaresc vreo logica, nu imi doresc sa descifrez, nu tind sa ma intind spre absolut.
Prefer sa ma rezum la ceea ce se intampal chiar sub ochii mei si sa ma inveselesc la fiecare miscare si sunet pe care le percep. Aleg sa zambesc cand vad ochii larg deschisi clipind spre mine hoteste, sa sar in sus cand mi se porunceste. Aleg sa vad vitalitatea frematand sub pielea fina si sa o simt scurgandu-mi in vene dorinta de a vedea mai mult.
Aleg sa te privesc si sa ma bucur ca viata mea va fi mai plina acum ca tu ai aparut!
